Dialectul Kansai

Subiect: Dialectul Kansai Vin Iul 16, 2010 5:22 am

Dialectul Kansai

Numit Kansai-ben (関西弁, Kansai-ben^?), acest dialect este vorbit în regiunea Kinki. Strict vorbind, avem de-a face de fapt cu mai multe dialecte relativ distincte vorbite în Regiunea Kansai, cel mai cunoscut fiind dialectul din Osaka, "Osaka-ben".

dialectul Ōmi (近江弁) pe teritoriul provinciei istorice Ōmi
dialectul Kyōto (京都弁) în Kyoto şi împrejurimi)
dialectul Maizuru (舞鶴弁) în Maizuru şi Reinan (sud-vestul Prefecturii Fukui)
dialectul Tamba (丹波弁) în provincia istorică Tamba
dialectul Ise (伊勢弁) în provincia istorică Ise
- dialectul Shima (志摩弁) în sudul peninsulei Shima
</li>
dialectul Iga (伊賀弁) în provincia istorică Iga
dialectul Ōsaka (大阪弁) + diferite dialecte în Prefectura Ōsaka
- dialectul Semba (船場言葉) în Semba în Chūō-ku
- dialectul Settsu (摂津弁) în provincia istorică Settsu
- dialectul Kawachi (河内弁) în provincia istorică Kawachi
- dialectul Senshūt (泉州弁) în provincia istorică Izumi
</li>
dialectul Kōbe (神戸弁) în Kōbe şi împrejurimi
dialectul Banshū (播州弁) în provincia istorică Harima
dialectul Nara (dialectul Yamato; 奈良弁) în Prefectura Nara
- Totsukawa (十津川弁) în sudul Yoshino-gun
</li>
dialectul Kii (紀州弁) pe teritoriul provinciei istorice Kii
dialectul Awaji (淡路弁) pe insula Awaji-shima

[modifică] Unele caracteristici ale dialectului Kansai

accent diferit în comparaţie cu japoneza standard:

Dialectul KansaiJaponeza standardRomână日本二本橋箸恋鯉こんにちはありがとう

ni↘hon	ni↗ho↘n	Japonia
niho↗n	ni↘}hon	două obiecte lungi (de ex. creioane)
ha↘shi	ha↗shi	pod
ha↗shi	ha↘shi	beţişoare
ko↘i	ko↘i	dragoste
ko↗i	ko↘i	crap (peşte)
Ko↗n↘nichi↗wa	Ko↗nnichiwa	Bună ziua!
Ariga↗to↘u	A↗ri↘gatou	Mulţumesc!

vocabular diferit:

Dialectul KansaiJaponeza standardRomânăNoteExemple

akan, akimahen (forma de politeţe)	dame, ikemasen, shimatta	greşit, nu este bine, trebuie, auleu!	prescurtare de la "rachi ga akanu" (埒が明かぬ) însemnînd "nu a fost rezolvat". -ta(ra) akan înseamnă "nu e voie ...", -na akan înseamnă "trebuie ...".	Tabeta(ra) akan. = "Nu ai voie să mănînci." : Tabena akan = "Trebuie să mănînci."
aho	baka	prost, idiot, tîmpit	deseori folosit ca glumă	Honma aho ya nā. = "Tu chiar că eşti idiot."
chau	chigau, dewa nai, janai	nu este, nu este bine, nu, greşit	repetarea chau chau este deseori folosită în fraze negative informale	Chauchau chau n chau? = "Nu este cîine chow chow, nu?" (joc de cuvinte în dialectul Kansai)
dabo	baka	prost, idiot, tîmpit	folosit în Kobe şi Banshu; mai tare decît aho
dekka, makka	desu ka, masu ka	formă politicoasă	desu, masu + ka (particulă interogativă); puţin arhaic	Mōkarimakka? = "Cum merg afacerile?"
denna, manna	desu ne, masu ne	copulă de politeţe	desu, masu + na; puţin arhaic	Bochi-bochi denna. = "Aşa şi aşa, ce să zic?"
desse, masse	desu yo, masu yo	formă de politeţe	desu, masu + e (schimbare de la yo); puţin arhaic	Ee toko oshiemasse! = "Hai, să-ţi arăt un loc frumos!"
dessharo, massharo	deshō, darō	formă de politeţe	desu, masu + yaro; puţin arhaic	Kyō wa haremassharo. = "Astăzi s-ar putea să se facă timp frumos."
donai	donna, dō	cum, cît de (demonstrativ)	konai înseamnă konna (astfel, ca asta de lîngă mine), sonai înseamnă sonna (astfel, ca aia de lîngă tine), anai înseamnă anna (aşa, ca aia de acolo)	Donai deshita? = "Cum a mers?"
do		excesiv (prefix)	deseori folosit cu sens negativ	do-aho! = "Aşa prostănac ca tine, mai rar!"
dotsuku	naguru	a burduşi pe cineva	do + tsuku (突く; prick, push)	Anta, dotsuku de! = "Bă, te burduşesc, pe bune!"
donkusai	manuke, nibui	prost, neîndemînatic, ineficient, leneş	literal "mirosind a tîmpit"
ee	yoi, ii	bun, în ordine		Kakko ee de. = "Ce mişto arăţi!"
egetsunai	akudoi, iyarashii, rokotsu	rău, vicios, depravat		Egetsunai yarikata = "Fel depravat de a face ceva"
gotsui	ikatsui, sugoi	grozav, mare	gottsu înseamnă "foarte" sau "teribil de" la fel ca şi metcha.	Gotsui kii = "Copac înalt"
gyōsan	takusan	o groază de, multe	şi yōsan şi yōke	Gyōsan tabei ya. = "Mănîncă pînă te saturi."
hokasu	suteru	a arunca, a se descotorosi de	şi horu	Sore hokashitoite. = "Arunc-o, te rog."
hannari	hanayaka, jōhin	elegant, splendid, graţios		Hannari shita kimono = " Kimonou elegant"
honnara, hona	(sore)dewa, (sore)ja, (sore)nara	atunci, în acest caz, dacă este adevărat	deseori folosit ca un "la revedere" informal.	Hona mata. = "Pa!"
honma	hontō	adevărat, real		Sore honma? = "Este adevărat?"
ikezu	ijiwaru	răutăcios		Ikezu sen toitee na. = "Te rog, nu fii aşa de răutăcios!"
jibun	omae, anta, kimi etc.	tu,	Înseamnă "însuşi" sau "(a face ceva) singur" în japoneza standard; ca pronume de persoana a doua este specific dialectului Kansai.	Ore, Misudo iko omoten nen. Jibun wa? = "Cred că o să merg la restaurantul Mister Donut. Tu ce faci?"
kamahen, kamehen	kamawanai	n-are importanţă	prescurtare de la "kamai wa senu"	Kamahen, kamahen. = "Nu mă deranjează, este OK."
kanan	iya da, tamaranai	neplăcut, nu-i binevenit	prescurtare de la "kanawanu"
kashiwa	toriniku	carne de pasăre
kattā shatsu, kattā	wai shatsu	cămaşă bărbătească	kattā este un joc de cuvinte de la "cutter" (engl.) şi "katta" (căştigat, bătut, învins).
kettai-na	kimyō-na, hen-na, okashi-na, fushigi-na	straniu, bizar		Kettai-na fuku ya na. = "Ce haine bizare!"
kettakuso warui	imaimashii haradatashii	enervant, stupid, iritant	kettai + kuso "căcat" + warui "rău"
kii warui	kanji ga warui, iyana kanji	a nu se simţi bine	kii este forma cu vocala prelungită de la ki (気).
kosobai, koshobai	kusuguttai	gîdilos
maido	dōmo	salutare comercială	sensul original este "mulţumesc întotdeauna"	Maido, irasshai! = "Cu ce vă putem servi?"
makudo	makku	Restaurantul McDonald's	prescurtare de la "Makudonarudo" (pronunţia în japoneză a cuvîntului McDonald's)	Makudo iko. = "Hai la McDonald's!"
metcha, messa, mutcha	totemo, chō	foarte	folosit în special de cei tineri; prescurtare de la "mecha-kucha" şi "mucha-kucha"	Metcha omoroi mise shitten nen. = "Ştiu un magazin foarte interesant."
nā	nē	particolă gramaticală pusă la sfîrşitul propoziţiei	poate însemna diferite lucruri depinzînd de context şi de inflexiunea vocii. S fost ales cel de al treilea cuvînt dificil tradus de către 1000 de lingvişti internaţionali.^[1]
nanbo	ikura	cît de mult/scump, oricît de		Sore nanbo de kōta n? = "Cît ai dat pe ea?"
nen	no da, n da, no yo	particolă pusă la sfîrştul propoziţiei	şi neya, ne and nya. neya este puţin arhaic, ne este presurtarea de la nen iar nya este uneori folosit la Kyoto.	Nande ya nen! (stereotip în dueturile comice manzai) = "Sper că glumeşti!", "Ce dracu'?!"
nukui	atatakai, attakai	cald
ōki ni	arigatō	mulţumesc	prescurtare de la "ōki ni arigatō" (mulţumesc frumos, ōki ni înseamnă "very much"). Bineînţeles că şi arigatō este folosit. Cîteodată folosit în mod ironic ca "Mulţumesc, nu".
oru	iru	este/sînt [oameni/animale]	mai informal sau arogant decît iru	Doko ni oru n? = "Unde eşti?"
sakai (ni)	kara, node	deoarece, că	puţin arhaic; şi yotte (ni)	Ame ya sakai kasa saso. = "Hai să dechidem umbrela, că plouă."
shānai	shōganai, shikataganai	n-ai ce-i face
shibaku	naguru, tataku	a bate pe cineva (cu mîinile sau cu băţ etc.)		Shibaitaroka! ( < shibaite yarō ka) = "Vrei o bătaie zdravănă!?"
shindoi	tsukareru, tsurai, kurushii	obosit, mort de oboseală	schimbare de la shinrō (辛労; greutate). shindoi este acum folosit în toată Japonia. Şi erai (puţin arhaic).	Aa shindo. = "A, sînt mort de oboseală."
shōmonai	tsumaranai, omoshirokunai, kudaranai	plictisitor, neimportant, neinteresant
ten	ta no da, ta n da, ta no yo	particolă pusă la sfîrşitul propoziţiei	timpul trecut de la nen	Kinō Umeda itten. = "Ieri am mers la Umeda."
uchi	watashi, atashi	eu (fete)		Uchi no koto dō omoteru non? = "Ce crezi despre mine?"
wai	ore	eu (bărbaţi)	arhaic; washi > wai
ware	temee, omae, kisama	tu (nepoliticos)	Înseamnă "eu" sau "mie" în japoneza standard arhaică; folosit şi ca pronume de persoana a doua este specific regiunii Kansai.	Itemaudo ware! = "Te termin!" (cuvinte tipice la bătaie)
wate	watashi	eu	arhaic; watashi > watai > watee > wate	Wate ni makashitoki! = "Mă ocup eu de asta!"
waya	mucha-kucha, dainashi, dame	fără rezultat, rău		Sappari waya ya. = "Nu e bine de loc."
yan	jan	copulă	prescurtare de la yanka; mai recent
yan'na	dayona, dayone	copulă	yan + na; folosit mai mult de tineri
yanka, yanke	dewa naika, janaika	copulă	yanke este folosit mai ales de bărbaţi
yaru	yaru, ageru	a da (informal)	folosit mai des decît în japoneza standard
yasu	kudasai, nasaimase	copulă politicoasă	arhaic; folosit în special în Kyoto	Oide yasu/Okoshi yasu. = "Bunvenit."

[modifică] Alte caracteristici dialectale

dialectul Tōhoku, numit şi zūzū-ben: se caracterizează printre altele prin înlocuirea silabei shi cu zu, de exemplu, zumbun în loc de shimbun (ziar)^[2]
dialectul Kagoshima: foloseşte uneori cuvinte greu inteligibile pentru cei neiniţiaţi. Oidon în loc de watashi (eu), omansa în loc de anata (tu), yoko ogoisa pentru utsukushii onna no ko (fată drăguţă), yoka nisedon pentru hansamu na otoko (bărbat prezentabil).
dialectul Wakayama: foloseşte verbul japonez pentru a fi inversat: în limbajul standard aru" este folosit pentru obiecte, iar oru pentru fiinţe, dar în nu şi în dialectul Wakayama.
dialectul Hakata: cînd vrei să atragi atenţia cuiva, în limbajul standard se foloseşte ano ne (dă-mi voie să te întreb ceva/să-ţi spun ceva). În Hakata-ben se atrage atenţia partenerului de discuţie zicînd ano kusa. O altă caracteristică este înlocuirea i-ului final din adjective prin ka: samui (frig) devine samuka, atsui→atsuka.
dialectul Kagawa: cuvinte proprii: hokko în loc de baka (idiot).